|
Latest security news |
|
|
|
 |
|
Agentul de securitate profesionist stie 'ce si cum ' |
|
|
Personalul de paza si protectie ce isi desfasoara activitatea intr-un post activ se poate afla, la un moment dat, intr-o situatie ce implica incapacitarea unui infractor sau autoapararea. O intrebare care apare intotdeauna in timpul instructiei este “in ce masura poate agentul de paza sa apeleze la forta, intr-o situatie tensionata si potential periculoasa?“. Raspunsul depinde atat de situatie, cat si de pregatirea si echipamentul agentului.
In scop pur exemplificativ, sa presupunem ca agentul este complet echipat cu un pistol, un baston de cauciuc, un spray cu piper si o pereche de catuse. Bineinteles, agentul ar trebui sa fie autorizat, sa detina toate permisele necesare, sa fi absolvit un curs de pregatire si sa aiba asupra lui numai arme legale si autorizate. Sa presupunem, in continuare, ca agentul trebuie sa infrunte un hot de buzunare, prins asupra faptului. In primul rand, agentul de paza trebuie sa aiba in vedere utilizarea a doua concepte: “utilizarea rezonabila a fortei“ si “utilizarea gradata a fortei“.
Utilizarea rezonabila a fortei se defineste ca fiind forta legala, necesara in mod rezonabil, pentru prevenirea infractiunilor. Spre deosebire de personalul politiei, nu intra in atributiile unui agent de securitate sa efectueze o arestare. De obicei, in cazul in care este martorul unei infractiuni, agentul doar observa si instiinteaza politia. Cu toate acestea, daca este necesara arestarea infractorului, agentul trebuie sa foloseasca forta in mod rezonabil. In acest domeniu, legile variaza de la stat la stat, dar toate permit folosirea rezonabila a fortei in cazul unei arestari. Cu alte cuvinte, masurile luate trebuie sa fie adaptate circumstantelor, evitandu-se uzul excesiv. Trebuie evaluata gravitatea infractiunii, riscurile implicate si urgenta situatiei. In cazul agentului nostru, este suficient ca el sa apeleze la forta numai pentru imobilizarea hotului de buzunare.
Conceptul de “utilizare gradata a fortei“ s-a nascut din necesitatea de a avea o justificare legala pentru utilizarea fortei, in cadrul unei altercatii cu persoanele certate cu legea si este inca predat in cadrul academiilor de politie. Cuprinde un spectru de alternative de utilizare a fortei, structurate pe mai multe etape, cu scopul de a modera nivelul de raspuns al agentului de securitate intr-o situatie data.
Comunicare verbala, inainte de toate
Intr-o posibila situatie conflictuala, agentul de securitate trebuie sa actioneze dupa un plan bine pus la punct, care implica sase etape. In prima faza, accentul cade pe prezenta agentului la locul faptei. Deseori, simpla prezenta a unui agent de securitate poate fi o conditie suficienta pentru a impiedica comiterea unui act criminal sau a stopa o infractiune in derulare. Limbajul corporal si gesturile agentului pot determina un infractor sa bata in retragere. La acest nivel, gesturile trebuie sa fie profesionale, fara amenintari implicite. In cazul agentului confruntat cu hotul de buzunare, poate fi indeajuns numai o simpla privire patrunzatoare, atintita asupra infractorului.
Comunicarea verbala constituie a doua etapa a planului de actiune. Pentru a obtine efectul dorit, agentul poate apela si la atentionarile verbale.Tonul vocii poate fi soptit, normal sau strigat, pentru mai multa eficacitate. Alegerea cuvintelor si intensitatea lor raman la latitudinea agentului, in functie de imprejurari. O combinatie adecvata de cuvinte poate dezamorsa o situatie tensionata si reduce riscul unei interventii fizice. Instruirea si experienta pot imbunatati abilitatile de comunicare eficienta ale agentului.
Uneori, imobilizarea este indeajuns
Bininteles, pot aparea si situatii in care comunicarea nu poate reduce agresivitatea. In acest caz, se trece la cea de-a treia etapa – retinerea si imobilizarea. Agentul de securitate poate apela in acest moment la forta fizica. La acest nivel, forta fizica implica folosirea mainilor libere pentru a retine si imobiliza suspectul. Nu sunt incluse loviturile ofensive. Prizele de control sunt admise, dar numai daca celelalte metode au esuat. Bastonul se poate utiliza doar ca mijloc de autoaparare. Se poate apela la uzul catuselor doar daca agentul stie sa le foloseasca in mod corect si numai in cazul in care exista o amenintare reala sau riscul ca suspectul sa fuga.
Daca infractorul este violent, se pot aplica metode mai drastice, cu conditia sa nu fie letale. Dispersoarele cu gaze iritante, incluse in mod didactic in etapa a patra, ofera agentului timpul necesar pentru imobilizarea agresorului. Recipientele cu gaz iritant (CN, CS sau OC) pot fi spray-uri, grenade sau aruncatoare. Agentii de securitate au de obicei in dotare numai spray-uri cu OC (“oleoresin capsicum“), insa folosirea lor in scop ofensiv este interzisa.
Folosirea armelor din dotare, ultima pe lista
Etapa a cincea presupune incapacitarea temporara a agresorului. Acest nivel implica faptul ca situatia a devenit atat de violenta, incat a necesitat incapacitarea infractorului, dar numai temporar. Sunt incluse toate metodele non-letale de aplicare a fortei, inclusiv folosirea obiectelor contondente. Loviturile ofensive sunt permise, atat timp cat sunt justificate. Strangularile si aplicarea presiunilor pe carotida sunt riscante, pot provoca moartea si nu se folosesc decat in situatii extreme. Loviturile de baston in zona gatului si a capului pot fi mortale si nu corespund standardelor profesionale. Sunt admise loviturile de baston la nivelul incheieturilor si a zonelor cu tesut moale, iar armele paralizante nu pot fi folosite decat de persoanele autorizate.
Daca viata agentului de securitate este pusa in pericol, acesta este autorizat sa treaca la ultima etapa: folosirea fortei letale. Dar numai daca exista o justificare puternica, iar toate celelalte metode au dat gres. La acest nivel, uzul armei de foc poate fi totusi problematic pentru un agent de securitate, datorita razei mari de actiune a glontului. Un agent este justificat sa deschida focul asupra unui infractor, insa fara a nimeri accidental trecatorii nevinovati. De asemenea, este justificat sa tragi intr-un agresor daca acesta te ameninta cu un cutit, dar nu si daca acesta incearca sa fuga.
Intelegerea si aplicarea acestor concepte intr-o situatie de criza� pot reduce stresul aferent, iar rezultatul scontat devine mult mai usor de atins.�� |
 Sus
|
|
|
|
