Portal de securitate pentru siguranta ta! - Romanian Security Portal
  • Romana
  • English
Portal de securitate CCTV portal de securitate
antiefractie
07/02/2012 21:57 
portal de securitate cctv.jpg
portal de securitate portal de securitate
Portal de securitate   Acasa arrow Legislatie de securitate arrow LEGE nr. 18 din 4 aprilie 1996 privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor

Ultimele stiri de securitate
Symantec raporteaza o noua vulnerabilitate pentru Microsoft Word

Hackerii exploateaza o vulnerabilitate noua din cadrul Microsoft Word cu ajutorul careia pot prelua controlul asupra calculatoarelor victimelor, a declarat Symantec.

Aceasta reprezinta a patra vulnerabilitate pentru software-ul Microsoft Windows 2000 pentru care nu a fost lansat un patch inca, a tinut sa precizeze compania de securitate in cadrul propriului blog. Compania daneza de securitate Secunia a raportat de asemenea aceasta vulnerabilitate si a catalogat-o a fi extrem de critica.

Atacurile se propaga datorita unui document Word infectat, o metoda de atac tot mai des utilizata de hackeri. Daca astfel de documente sunt deschise, instaleaza un troian, denumit Trojan.Mdropper si cateva aplicatii aditionale ce permit hackerului sa preia controlul calculatorului victima.

Microsoft a lansat 3 seturi de patch-uri critice pe 9 ianuarie, incluzand unele pentru Outlook, PowerPoint si Windows, insa nu si pentru Word.


Citeste mai departe...
 
Securitatea informatiei este pe agenda comuna europeana
Ministrul Zsolt Nagy s-a intalnit cu Andrea Pirotti, director executiv al Agentiei Europene pentru Securitatea Retelelor si a Informatiei (ENISA).
Cei doi oficiali au abordat mai multe subiecte, aceste discutii fiind unele absolut necesare in conditiile in care incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania are dreptul de a nominaliza un reprezentant in cadrul Consiliului de administratie (Management board) al ENISA. ENISA (European Network and Information Security Agency) furnizeaza consultanta statelor membre si institutiilor europene in chestiunile legate de securitatea retelelor si a informatiei prin: colectarea si analizarea datelor privind incidentele de securitate si riscurile imediate; informarea si promovarea metodelor de evaluare a riscului, etc.
"Asigurarea securitatii sistemelor informatice este prioritara in Romania ca si la nivel global. Agentia Europeana pentru Securitatea Retelelor si a Informatiei (ENISA) a fost infiintata tocmai pentru a ajuta Comisia Europeana, Statele Membre si comunitatea de afaceri sa trateze, sa raspunda la si sa previna probleme de securitate a informatiei si retelelor. Incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania va avea un reprezentant in Consiliul de Administratie al ENISA, participand direct la deciziile care vor fi luate in domeniul securitatii datelor la nivel comunitar" a declarat ministrul Zsolt Nagy.

Citeste mai departe...
 
McAfee avertizeaza: pericolul online e in crestere!

McAfee a intreprins noi cercetari in privinta furturilor de identitate de pe Internet. Firma de securitate a observat “o crestere dramatica in furturile de identitate online.”
Numarul aplicatiilor kelogger (software malitios ce inregistreaza tastele apasate, pentru a captura astfel parolele si alte informatii private) a crescut cu 250 de procente intre ianuarie 2004 si mai 2006, a declarat compania. Atacurile phishing au crescut cu 100 de procente in aceeasi perioada.
“Furtul identitatii este un fenomen global ce ne ameninta pe toti, ceea ce inseamna ca toti trebuie sa devenim mai atenti, mai vigilenti si mai putin increzatori doar pentru a ne proteja,” a declarat Jeff Green, vice presedinte in cadrul McAfee Avert Labs.
In Marea Britanie, Home Office a calculat costul furtului de identitate al economiei britanice la 3.2 miliarde de dolari pentru ultimii 3 ani. Potrivit Federal Trade Commission, costul annual pentru consumatori si afaceristi atinge 50 de miliarde de dolari, annual, numai in Statele Unite.
Studiul McAfee Avert Labs concluzioneaza oferind sfaturi practice pentru prevenirea furtului de identitate si pentru minimizarea riscurilor consumatorilor de a deveni victime.
Utilizatorii Internetului sunt sfatuiti sa se fereasca de e-mail-urile frauduloase si site-urile false ce vor sa legitimeze actiunile pentru a capta informatiile personale.

 

Citeste mai departe...
 
ACI Worldwide se extinde in Romania
ACI Worldwide (NASDAQ: TSAI), unul dintre jucatorii de top de pe piata internationala a furnizorilor de solutii de plati pentru companii, doreste sa anunte extinderea Centrului Est-European de Dezvoltare din Timisoara prin marirea echipei de ingineri (atat junior, cat si senior) de la 30 la 200 pana in 2008, conform unui comunicat de presa.
Planul initial al ACI Worldwide de a deschide un centru de dezvoltare in Iasi a fost schimbat in urmarea preluarii de catre ACI a companiei EPS., unul dintre liderii pietei germane de furnizori de solutii pentru plati electronice, care detinea deja un centru de dezvoltare in Timisoara, fondat in 2002. Astfel, centrul a devenit ACI Worldwide (Eastern European Development) S.R.L.
Centrul din Timisoara este parte a initiativei de a crea o retea globala de productie a carei sediu central va fi situat in Irlanda.
Noul centru de dezvoltare al ACI Worldwide din Timisoara se va specializa in dezvoltarea unui motor-multiplatforma de plati, de noua generatie, numit BASE24-es®, precum si in dezvoltarea solutiilor ACI Wholesale Payment System™ si CDMS (Sistem de Management a Conflictelor dintre Clienti). “Centrul nostru de dezvoltare din Romania implica extrem de mult dinamism, alaturi de cunostinte solide si pricepere, si va juca un rol-cheie in accelerarea activitatilor de dezvoltare software si extinderea capacitatii de proiectare a aplicatiilor. Printre obiectivele acestui centru se numara si dezvoltarea unor produse noi, cat si distributia si supravegherea proiectelor in intreaga lume,” a spus Christian Jaron, vicepresedinte ACI Global Technology Resource Centre.
ACI Worldwide doreste sa angajeze programatori (atat entry-level cat si senior-level) pentru departamentul de proiectare si dezvoltare software. “Candidatul ideal trebuie sa fie absolvent al unei facultati de profil sau trebuie sa posede experienta suficienta in dezvoltare de software. Cunostinte solide de limba engleza, atat scris cat si oral, sunt necesare. De preferat, candidatii trebuie sa aiba experienta in limbaje de programare orientate pe obiecte si dezvoltare de software C++. Cei selectati vor beneficia de programe de training intensiv pe produsele noastre,” a spus Mircea Velicescu, director de proiectare software.
Persoanele interesate sa devina parte a echipei ACI Worldwide pot aplica accesand www.aciworldwide.com, sau pot trimite un CV la adresa Aceasta adresa de e-mail este protejata impotriva spamului, JavaScript trebuie activat a putea vizualiza pagina.
Un parteneriat pe termen lung cu Universitatea Politehnica din Timisoara va oferi ACI Worldwide posibilitatea de a accesa importante resurse academice, ceea ce constitutie un excelent avantaj competitional. Totodata, absolventi de marca ai Universitatii Politehnice vor lucra impreuna cu ACI Worldwide pentru a asigura un schimb de experinta practica deosebit de important pentru mediul academic.
Solutiile ACI lucreaza pentru procesarea platilor electronice, asigurarea managementul riscurilor, crearea de sisteme automatizate de back office, cat si pentru a furniza servicii de infrastructura pentru aplicatii variate.
Compania ACI Worldwide a fost fondata în anul 1975 si este unul dintre pionierii dezvoltarii aplicatiilor pentru retea destinate procesarii tranzactiilor online. ACI deserveste peste 800 de clienti din 84 de tari, incluzand unele dintre cele mai mari institutii financiare din lume, comercianti si procesatori de plati. Pentru mai multe detalii, va invitam la un tur virtual al ACI Worldwide accesand www.aciworldwide.com
 
Desi concurenta pentru job-ul de politist e mare, locurile raman neocupate
Concurenta acerba in judetul Harghita pentru posturi de agent de politie, fiind 23 de candidati pe un loc, in timp ce posturile scoase la concurs in tara pentru candidatii de etnie roma nu au fost ocupate, informeaza Politia Romana.  
Pe 30 martie, la sediile Inspectoratelor de Politie Judetene s-a desfasurat  concursul pentru incadrarea din sursa externa a 863 de agenti de politie, fiind declarati admisi 815 candidati, dintre care 141 femei.
Politia precizeaza ca in urma cresterii "exigentei in procesul de selectie si la nivelul probelor de concurs, exista judete in care nu au fost ocupate toate locurile, in ciuda concurentei acerbe".
Un exemplu este judetul Harghita, unde concurenta a fost de 23 de candidati pe un loc, iar din cele cinci posturi scoase la concurs, numai patru au fost ocupate.
De asemenea, pentru candidatii de etnie roma, au fost scoase la concurs 20 de posturi, dintre care 14 sunt inca libere. In judetele Calarasi, Mures si Giurgiu, locurile scoase la concurs pentru reprezentantii acestei etnii nu au fost ocupate.
Din totalul candidatilor declarati admisi, 198 sunt absolventi de studii superioare, chiar daca locurile erau pentru incadrarea de agenti de politie.

 
Basescu: Increderea in SRI trebuie sa creasca
Presedintele Traian Basescu a declarat, in prima saptamana a lui aprilie, la sedinta de bilant a activitatii Serviciului Roman de Informatii pe anul 2005, ca "foarte multe lucruri din viata SRI" pot fi facute publice, ceea ce ar creste "enorm" increderea populatiei in aceasta institutie.  
"Transformarile din '90 pana in prezent va dau dreptul sa fiti altfel priviti si apreciati de cetatenii romani", le-a spus Basescu angajatilor SRI. El a mentionat ca, la nivelul populatiei, nu sunt cunoscute innoirea de personal din SRI, succesele in colaborarile externe ale Serviciului, implicarea reusita a acestuia in combaterea terorismului, a traficului de persoane si de droguri.
Basescu si-a exprimat regretul ca, in timp ce "aliati importanti din NATO" au aprecieri pozitive la adresa SRI, imaginea Serviciului in opinia societatii civile continua sa fie "una care, de fapt nu il mai caracterizeaza". El a precizat ca, daca in anul 2006 SRI primeste inca eticheta de "politie politica", vina apartine Serviciului si altor institutii "care nu au stiut sa promoveze o imagine corespunzatoare cu noile realitati".
"Acest Serviciu lucreaza pentru cetatenii romani, nu impotriva lor. Acest Serviciu nu este la dispozitia unei clici", a spus Basescu. El a adaugat ca regreta faptul ca mai exista inca voci credibile care suspecteaza serviciile de informatii ca ar fi continuatorii fostei Securitati.
Basescu a amintit ca acum nimeni nu mai este "dus la beci" daca critica Guvernul sau presedintele. "Totusi, exista multi lideri de opinie care acuza SRI ca este un continuator al practicilor vechi. Din punctul meu de vedere, SRI se bucura de toata increderea din partea celui care, confom Constitutiei, ii este sef", a spus Basescu.
El a apreciat ca "atmosfera" in care SRI isi desfasoara in prezent activitatea este generata de decizia sa de a vorbi despre serviciile de informatii ca despre institutii normale intr-un stat de drept.
"Pana la mandatul meu, indiferent de presedinte, serviciile de informatii au fost un subiect tabu. Nici un presedinte nu a avut curajul de a vorbi despre subiect. Eu nu m-am ferit sa abordez subiectul ca pe o realitate a unui stat democratic", a spus Basescu.

Seful statului a precizat ca exista un raport al Comisiei Europene, elaborat in luna martie, care contine constatari pozitive fata de activitatea SRI, dar care nu poate fi facut public. "Va asigur insa ca apreciez calitatile pozitive pe care SRI le-a primit inainte de integrare", a adaugat Basescu.
In opinia presedintelui, anul 2005 a fost o "proba" ca SRI este un serviciu de informatii capabil sa protejeze interesele cetateanului, iar in 2006 obiectivele raman aceleasi, respectiv "cresterea performantelor fata de anul trecut".
"Sunteti un serviciu care protejeaza pe orice roman, pe orice cetatean al statului, sunteti un serviciu de care sa se teama orice ticalos care ar ataca independenta si integritatea statului roman", le-a spus Basescu celor prezenti la sedinta de bilant a SRI.
El a mentionat ca isi doreste ca statul sa aiba institutii independente, care sa functioneze corect."Voi face tot ce pot ca la sfarsitul mandatului meu sa se spuna ca SRI nu mai are nimic de-a face cu trecutul", a spus Traian Basescu. El a precizat ca nu a utilizat si nu va utiliza SRI in scopuri politice si i-a asigurat pe lucratorii Serviciului de intregul sprijin in activitatile viitoare.
Seful statului a participat alaturi de directorul SRI, Radu Timofte, de ministrul de Interne, Vasile Blaga, de procurorul general Ilie Botos si de presedintele Comisiei parlamentare de control SRI, Radu Stroe la sedinta de bilant a activitatii Serviciului pe anul 2005.

 
Politistii bucuresteni de la Circulatie se antreneaza cu motociclete
Agentii de politie rutiera au inceput pe 5 aprilie antrenamentele cu motocicletele, dupa cele cateva luni de pauza din sezonul rece, pentru a putea patrula si interveni eficient in traficul din Bucuresti, mai ales ca, incepand din aceasta primavara, vor avea si misiuni de noapte.
Potrivit Politiei Capitalei, motociclistii Brigazii de Politie Rutiera vor avea un rol important, interventia unor astfel de vehicule fiind foarte eficienta in conditiile aglomeratiei din oras, mai ales in contextul cresterii continue a numarului de motociclete si motoscutere.
Politia precizeaza ca pentru conducerea in siguranta a motocicletelor ''printr-o buna manevrare a acestora, presupune o conditie fizica corespunzatoare a celor care le conduc si imbunatatirea indemanarii dupa o lunga perioada de pauza determinata de sezonul rece''. Prin urmare, cei aproximativ 40 de politisti, unii proaspeti absolventi ai acestei categorii de permis de conducere, care vor folosi motocicletele din dotarea BPR, incep antrenamentele, in Padurea Pustincul, pentru ca ''in cel mai scurt timp sa-si faca simtita prezenta in trafic''.
De la inceputul anului 2006, pe strazile Capitalei au avut loc 31 de accidente soldate cu victime in care au fost implicate motociclete, 18 astfel de evenimente fiind produse din vina conducatorilor acestora.     

 
Amnesty: Romania, printre tarile care ar fi putut gazdui inchisori CIA
Un raport publicat la inceputul lui aprilie de Amnesty International afirma ca Romania este, alaturi de Bulgaria, Turcia, Macedonia, Albania, Georgia si Azerbaidjan, una dintre tarile unde ar fi putut fi amplasate centre de detentie ilegale ale CIA, se arata intr-un comunicat publicat pe site-ul organizatiei.  
Amnesty a dat publicitatii un raport de 41 de pagini, intitluat Sub nivelul radarului: Zboruri secrete pentru tortura si "disparitii", care include marturii ale fostilor detinuti privind un sistem penitenciar subteran, cu garzi americane si masuri elaborate de mentinere a secretului.
Documentul descrie "un sistem obscur", in care detinutii erau rapiti sau predati agentilor americani de catre membri ai altor forte de ordine si include primele informatii detaliate despre un astfel de centru de detentie, situat in Europa de Est sau Asia Centrala.
Amnesty recunoaste ca amploarea reala a acestor operatiuni este dificil de estimat, dar apreciaza ca CIA a transferat sute de detinuti, folosind zeci de avioane, care au efectuat mii de zboruri. Raportul face referire la aproape 1.000 de zboruri avand legaturi directe cu CIA, efectuate insa prin intermediul unor firme-paravan.
Raportul include informatii privind mai multe cazuri de "extradare exceptionala", printre care se numara cele a trei yemeniti, retinuti mai mult de un an (aprilie 2004 - mai 2005) intr-o inchisoare secreta, fara a fi pusi sub acuzare, a fi judecati sau a avea acces la avocati. Personalul centrului de detentie indeparta in mod sistematic etichetele hainelor si cele aplicate pe alimente, in incercarea de a elimina orice detaliu care ar fi putut indica localizarea inchisorii.
Medicii si personalul erau fie americani, fie vorbitori de engleza cu accent european, fie vorbitori nativi de araba, majoritatea purtand permanent masti.  In baza informatiilor privind orele de rugaciune, schimbarea orei, pozitia soarelui si orarul zborurilor, Amnesty International a emis ipoteza ca inchisoarea s-ar fi putut afla in Romania, Bulgaria, Turcia, Macedonia, Albania, Georgia sau Azerbaidjan, dar nu poate preciza ce avion sau elicopter a fost utilizat pentru transferul celor trei.
Raportul Amnesty urmareste deplasarile a patru avioane, care fac parte dintr-o flota mult mai mare a CIA, formata din cel putin 26 de aparate de zbor. Cele patru avioane - despre care exista informatii ca au transportat ilegal detinuti - au decolat si aterizat, in ultimii cinci ani, pe mai multe aeroporturi din Marea Britanie si Irlanda, inclusiv Stansted, Gatwick, Luton, Glasgow International, Glasgow Prestwick, Edinburgh, Londonderry, Belfast, Oxford Brize Norton, Shannon, Limerick si Dublin.

 
Romanii vor putea calatori in Marea Britanie fara vize
Romanii vor putea calatori fara viza in Marea Britanie inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE), a declarat pe 5 aprilie ministrul de interne Vasile Blaga, precizand ca a primit asigurari in acest sens de la omologul sau britanic, Charles Clarke.
"Colegul britanic m-a asigurat ca ridicarea vizelor de Marea Britanie pentru romani se va face inainte de intrarea Romaniei in UE", a declarat Blaga in timpul unei conferinte romano-britanice pe tema colaborarii dintre cele doua state in combaterea criminalitatii si in promovarea justitiei.
Blaga a mai spus ca Romania ar putea introduce pasapoarte biometrice de la 1 ianuarie 2007, atat la cerintele UE cat si la cele ale Statelor Unite ale Americii, cu care autoritatile romane au inceput deja negocierile privind eliminarea reciproca a vizelor.
"Tinand cont de noile cerinte ale UE pe de-o parte si ale SUA pe de alta parte, am decis sa introducem pasaportul biometric, in care va fi trecuta fata, imaginea digitala a fetei, si amprentele a doua degete. Ministrul Clarke mi-a precizat ca, din 1 ianuarie 2008, Guvernul Britanic intentioneaza introducerea cartii de identitate cu 13 elemente, deci mult mai complexa, astfel ca un schimb de experienta ar fi extrem de util, tinand cont si de relatiile preferentiale ale britanicilor cu SUA. Stiti foarte bine, au inceput discutiile pentru anularea reciproca a vizelor intre Romania si SUA. Va dura cativa ani de zile, dar n-o sa emitem atunci pasapoarte speciale pentru Statele Unite", a spus Blaga.
Blaga a aratat ca masura va fi luata nu pentru ca pasapoartele romanesti ar fi depasite ca si tehnologie, ci doar din intentia de a face economie de fonduri.
"I-am facut domnului ministru Clarke o prezentare a situatiei documentelor electronice in Romania. Mai avem pasapoarte normale pana la 1 ianuarie 2007. Am considerat necesar - si se organizeaza o licitatie in saptamanile urmatoare - ca de la 1 ianuarie 2007 sa introducem documentele biometrice ca sa nu facem cheltuieli. Suntem prea saraci ca sa facem de doua ori cheltuieli. Pasaportul nostru actual este extrem de performant. In toata aceasta perioada, in care au fost emise aproape sase milioane de pasapoarte, nu am avut nici macar un singur caz de pasaport falsificat", a explicat Blaga.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Vasile Blaga, 237 de romani au fost returnati din Marea Britanie in anul 2006, in baza unui acord de readmisie semnat intre cele doua tari, care a functionat "extrem de bine".

 
Agenti de paza din Suceava, condamnati in strainatate
Autoritatile din Alba Iulia intentioneaza sa introduca in Cetatea din oras patrule de politisti calare, atat pentru asigurarea securitatii zonei, cat si pentru atractia turistilor.
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava a spus pe 5 aprilie ca administratia locala doreste sa cumpere, in prima faza, sase cai care vor intra in dotarea Politiei Comunitare din municipiu.
Hava a precizat ca se vrea introducerea in Cetatea istorica din Alba Iulia a trei patrule formate din cate doi politisti calare, pentru a putea supraveghea zona ce se intinde pe o suprafata de peste 100 de hectare.
Potrivit lui Hava, politistii calare vor fi si o atractie turistica, astfel de patrule fiind folosite in multe zone istorice din strainatate.

 

control acces
LEGE nr. 18 din 4 aprilie 1996 privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor Imprimare E-mail
Legislatie
LEGE nr. 18 din 4 aprilie 1996 privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor
Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 75 din data de 11 aprilie 1996
CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1.-
Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, regiile autonome, societatile comerciale, institutiile publice sau alte organizatii care detin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite in prezenta lege unitati, sunt obligate sa asigure paza acestora.
 
Art. 2.-
In functie de importanta, specificul si valoarea bunurilor pe care le detin, conducatorii unitatilor prevazute la art. 1, cu concursul de specialitate al politiei sau al jandarmeriei, stabilesc modalitatile concrete de organizare si de executare a pazei, dupa caz, cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societati specializate.

Unitatile grupate pe un anumit spatiu, cu avizul politiei, pot organiza paza in comun cu gardieni publici, paza proprie sau prin societati specializate de paza. Conducatorii acestor unitati stabilesc forma de paza, obligatiile si raspunderile fiecarui beneficiar, inclusiv cele privind intocmirea planului de paza.

La celelalte unitati, unde nu se poate realiza un sistem de paza organizat, conducatorii acestora sunt obligati sa execute imprejmuiri, grile, obloane, incuietori sigure, iluminat de securitate, sisteme de alarma sau alte asemenea mijloace necesare asigurarii pazei si integritatii bunurilor.
Art. 3.-
Raspunderea pentru luarea masurilor de asigurare a pazei bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu revine conducatorilor unitatilor prevazute la art. 1 si 2.



Art. 4.-
Conducatorii unitatilor prevazute la art. 1 sunt obligati ca, �n cadrul masurilor de paza, sa introduca si sisteme de alarma impotriva efractiei, corespunzatoare importantei si specificului obiectivelor si bunurilor ce trebuie pazite.



Art. 5.-
Paza se organizeaza si se efectueaza potrivit planului de paza �ntocmit de unitatea ale carei bunuri sau valori se pazesc, cu avizul de specialitate al politiei, care este obligatoriu si pentru modificarea planului. Acest aviz nu este necesar �n cazul unitatilor la care paza se asigura cu efective de jandarmi.

Prin planul de paza se stabilesc, �n principal: numarul de posturi si amplasarea acestora, efectivul de personal de paza, amenajarile, instalatiile si mijloacele tehnice de paza si de alarma, masurile necesare pentru asigurarea transportului valorilor importante, consemnul posturilor, legatura si cooperarea cu alte organe cu atributii de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor. De asemenea, vor fi prevazute si regulile de acces, potrivit dispozitiilor conducatorului unitatii.



CAPITOLUL II
Formele de paza




Sectiunea I
Paza cu efective de jandarmi



Art. 6.-
Paza obiectivelor de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului, economie, stiinta, cultura si arta, a localurilor misiunilor diplomatice sau ale unor agentii si reprezentante economice straine, precum si a valorilor deosebite se asigura cu efective de jandarmi.

Paza cu efective de jandarmi se poate asigura si la sediile unor organisme internationale care desfasoara activitati pe teritoriul tarii, la cererea expresa a acestora, adresata Guvernului Rom�niei.

Obiectivele si valorile prevazute la alin. 1 si 2, precum si personalul, mijloacele materiale si financiare necesare asigurarii pazei cu efective de jandarmi se stabilesc prin hotar�re a Guvernului.



Art. 7.-
Unitatile care beneficiaza de paza militara �ncheie contracte de prestari de servicii cu unitatile de jandarmi, la nivelul esalonului care are organ financiar propriu.

Serviciul de paza cu efective de jandarmi, se efectueaza contra cost, conform tarifelor legale. Unitatile bugetare beneficiare de paza cu efective de jandarmi, exceptate de la plata se stabilesc prin hotar�re a Guvernului.



Art. 8.-
Paza cu efective de jandarmi se organizeaza si se executa potrivit planului de paza �ntocmit de comandantul unitatii militare si de conducatorul unitatii beneficiare, cu respectarea prevederilor art. 5.



Art. 9.-
�n unitatile unde functioneaza concomitent paza cu efective de jandarmi, paza cu gardieni publici, paza proprie sau paza prin societati specializate de paza, acestea se integreaza �n sistemul unic de paza militara.



Sectiunea a II-a
Paza cu gardieni publici



Art. 10.-
Paza bunurilor si valorilor detinute de persoanele juridice sau fizice se poate asigura si prin Corpul gardienilor publici.



Art. 11.-
Paza cu efective de gardieni publici se face conform Legii nr. 26/1993 privind �nfiintarea, organizarea si functionarea Corpului gardienilor publici.



Sectiunea a III-a
Paza proprie




Art. 12.-
Obiectivele, bunurile si valorile, altele dec�t cele prevazute la art. 6, care necesita a fi pazite �n mod permanent, se pot asigura prin paza proprie cu personal anume angajat.



Art. 13.-
Paza proprie se organizeaza �n raport cu natura obiectivelor, a bunurilor si a valorilor ce urmeaza a fi pazite, cu amplasarea, �ntinderea si vulnerabilitatea pe care le prezinta unele unitati si locuri din incinta acestora, cu numarul de schimburi �n care se desfasoara activitatea, punctele de acces si alte criterii specifice.



Art. 14.-
Conducatorii unitatilor care detin, cu orice titlu, terenuri agricole sunt obligati sa organizeze paza proprie pe c�mp.

Paznicii de c�mp sunt obligati sa asigure paza tuturor bunurilor de pe terenurile agricole, date �n consemn, si sa sesizeze, la timp, organele competente despre producerea de calamitati, aparitia unor daunatori si alte evenimente de natura sa produca pagube agriculturii sau care produc poluarea mediului din zona.



Art. 15.-
Paza cailor ferate, a padurilor, a terenurilor forestiere, a fondurilor de v�natoare si de pescuit, a conductelor pentru transportul hidrocarburilor, a sistemelor de irigatii, a retelelor telefonice si de transport al energiei electrice se asigura de catre conducatorii unitatilor centrale de profil prin corpuri specializate de paza.

Corpurile specializate de paza se organizeaza si functioneaza �n baza unui regulament aprobat prin hotar�re a Guvernului.



Art. 16.-
Primarii sunt obligati sa ia masuri ca �n comune si sate sa se asigure paza bunurilor publice si ale cetatenilor de catre locuitorii acestora, prin rotatie, de catre gardieni publici, paznici salariati sau prin societatile specializate de paza, conform hotar�rilor consiliilor locale, dupa consultarea prealabila a locuitorilor.

Persoanele care executa paza prin rotatie trebuie sa �ndeplineasca conditiile prevazute la art. 19 lit. a)-d).

Plata serviciului de paza se va asigura din fondurile bugetare locale.



Art. 17.-
�n functie de numarul personalului de paza propriu, format din paznici, portari si controlori de acces, necesar fiecarei unitati, se constituie formatii de paza conduse de un sef de paza, cu urmatoarea structura: categoria I, cu peste 100 de posturi personal de paza; categoria a II-a, cu posturi de personal de paza �ntre 51-100; categoria a III-a cu posturi de personal de paza �ntre 20-50. �n unitatile �n care numarul personalului de paza este sub 20, conducatorii acestora vor numi un salariat care sa �ndeplineasca atributiile sefului de paza.



Art. 18.-
Personalul din paza proprie se doteaza cu uniforma, echipament de protectie si �nsemne distinctive, pe care le poarta �n timpul executarii serviciului. Conditiile de acordare a uniformei, echipamentului de protectie, descrierea, baremul, precum si �nsemnele distinctive se stabilesc prin hotar�re a Guvernului.

Cu avizul politiei, personalul din paza proprie a unitatilor poate fi dotat cu arme de foc, arme albe, bastoane din cauciuc, sprayuri lacrimogene si alte mijloace de aparare individuala, �n raport cu importanta obiectivelor, bunurilor si valorilor pazite.



Art. 19.-
Persoana care urmeaza a fi �ncadrata ca paznic trebuie sa �ndeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie cetatean rom�n si sa fi �mplinit v�rsta de 21 de ani;

b) sa aiba aptitudini fizice si profesionale adecvate functiei;

c) sa fie cunoscuta ca persoana corecta, cu o buna conduita cetateneasca si sa nu aiba antecedente penale pentru infractiuni comise cu intentie;

d) sa aiba serviciul militar satisfacut;

e) sa fie absolvent al scolii generale.

Pot fi �ncadrate �n functia de paznic si femei care �ndeplinesc conditiile prevazute la alin. 1, cu exceptia celei de la lit. d).



Art. 20.-
Personalul din paza proprie se �ncadreaza �n munca numai cu avizul organului de politie. �n cazul retragerii avizului, cel �n cauza nu mai poate fi mentinut �n serviciul de paza.



Sectiunea a IV-a
Paza prin societati specializate



Art. 21.-
Societatile specializate de paza se �nfiinteaza si functioneaza conform legii, cu autorizarea Inspectoratului General al Politiei.

Conducatorii societatilor specializate de paza trebuie sa obtina avizul Inspectoratului de politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, �n a caror raza teritoriala �si au sediul societatile respective.

Organul de politie competent poate acorda avizul persoanelor care au cetatenia rom�na si domiciliul �n tara, au �mplinit v�rsta de 21 de ani, poseda pregatire corespunzatoare atributiilor ce le revin, sunt cunoscute cu o buna conduita cetateneasca si nu au antecedente penale.



Art. 22.-
Conducatorii societatilor specializate de paza sunt obligati sa asigure respectarea prevederilor legale si a regulamentelor proprii �n organizarea si functionarea acestei forme de paza, �n angajarea, pregatirea si controlul personalului, portul uniformei si al �nsemnelor distinctive, precum si �n dotarea cu mijloace de interventie si aparare individuala, corespunzator art. 18-20 din prezenta lege.

Plata serviciilor de paza prestate de catre societatile specializate de paza se face pe baza contractelor �ncheiate cu beneficiarii.

Societatile specializate de paza nu pot adopta �nsemne, uniforme, accesorii de echipament sau denumiri asemanatoare cu cele ale autoritatilor publice de natura sa conduca la confuzii �ntre societatile specializate de paza si autoritatile publice.



CAPITOLUL III
Paza transportului unor valori importante




Art. 23.-
Transportul valorilor importante, const�nd �n sume de bani, titluri de credit, cecuri ori alte �nscrisuri de valoare, metale si pietre pretioase, valori stiintifice, tehnice, de cultura si arta, precum si transportul armelor, munitiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, al substantelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substante periculoase, se efectueaza cu mijloace de transport anume destinate, asigurate, dupa caz, cu jandarmi, gardieni publici, paznici proprii sau ai societatilor specializate de paza, �narmati cu arme de foc, �n conditiile legii.

Cuantumul sumelor de bani, al valorilor si al bunurilor ce urmeaza a fi pazite si transportate potrivit alin. 1 se stabilesc de conducatorul unitatii detinatoare si se consemneaza �n planul de paza sau �n contractul pentru prestarea serviciilor de paza.



Art. 24.-
Mijloacele destinate pentru transportul valorilor si al bunurilor prevazute la art. 23 alin. 1 se amenajeaza �n mod corespunzator si se doteaza cu dispozitive tehnice de paza si de alarma care sa asigure securitatea deplina a acestora.

In cazul �n care transportul sumelor de bani si al altor valori nu se face cu mijloace anume destinate, conducatorul unitatii ia masuri ca persoana care efectueaza astfel de transporturi sa fie �nsotita de una sau de mai multe persoane desemnate din cadrul unitatii sau, c�nd situatia impune, de paznici.

Persoana anume desemnata sau paznicul, prevazuti la alin. 2, pot fi �narmati cu arme de foc, �n conditiile legii.



Art. 25.-
Conducatorii unitatilor sunt obligati sa asigure paza si sistemele de alarma �mpotriva efractiei �n locurile de pastrare, depozitare si manipulare a bunurilor prevazute la art. 23, a informatiilor, documentelor, datelor si obiectelor cu caracter secret, precum si �n locurile unde se desfasoara activitati care au un asemenea caracter.

Proiectele de instalare a sistemelor de alarma �mpotriva efractiei se avizeaza de catre organul de politie competent.



CAPITOLUL IV
Obligatiile si drepturile personalului de paza



Art. 26.-
Personalul de paza este obligat sa cunoasca si sa respecte �ndatoririle ce-i revin, fiind direct raspunzator pentru paza si integritatea obiectivelor, bunurilor si valorilor �ncredintate.

�n timpul serviciului, personalul de paza este obligat:

a) sa cunoasca locurile si punctele vulnerabile din perimetrul obiectivului, pentru a preveni producerea oricaror fapte de natura sa aduca prejudicii unitatilor pazite;

b) sa pazeasca obiectivul, bunurile si valorile primite �n paza si sa asigure integritatea acestora;

c) sa permita accesul �n obiectiv numai �n conformitate cu reglementarile legale si cu dispozitiile interne; sa efectueze controlul la intrarea si la iesirea din incinta unitatii a persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor, documentelor si altor bunuri;

d) sa nu permita accesul �n obiectivele pazite persoanelor aflate �n stare de ebrietate;

e) sa opreasca si sa legitimeze persoanele despre care exista date sau indicii ca au sav�rsit infractiuni sau alte fapte ilicite �n obiectivul pazit, pe cele care �ncalca normele interne stabilite prin regulamente proprii, iar �n cazul infractiunilor flagrante, sa opreasca si sa predea politiei pe faptuitor, bunurile sau valorile care fac obiectul infractiunii sau al altor fapte ilicite, lu�nd masuri pentru conservarea ori paza lor, �ntocmind totodata un proces-verbal despre luarea acestor masuri;

f) sa �ncunostinteze, de �ndata, conducerea unitatii si pe seful sau ierarhic despre producerea oricarui eveniment �n timpul executarii serviciului si despre masurile luate;

g) �n caz de avarii produse la instalatii, conducte sau rezervoare de apa, de combustibili ori de substante chimice, la retelele electrice sau telefonice si �n orice alte �mprejurari care sunt de natura sa produca pagube, sa aduca de �ndata la cunostinta celor �n drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri imediat dupa constatare;

h) �n caz de incendii, sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a valorilor, sa sesizeze pe pompieri si sa anunte conducerea unitatii si politia;

i) sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor, a bunurilor si a valorilor �n caz de calamitati;

j) sa sesizeze politia �n legatura cu orice fapta de natura a prejudicia patrimoniul unitatii si sa dea concursul pentru �ndeplinirea misiunilor ce-i revin politiei pentru prinderea infractorilor;

k) sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu, daca, prin natura atributiilor, are acces la asemenea date si informatii;

l) sa poarte �n timpul serviciului armamentul cu care este dotat si sa faca uz de arma numai �n cazurile si conditiile prevazute de lege;

m) sa poarte uniforma si �nsemnele distinctive numai �n timpul serviciului;

n) sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de bauturi �n timpul serviciului; sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte, �n prealabil, conducerea unitatii despre aceasta;

o) sa execute �ntocmai dispozitiile sefilor ierarhici si sa fie respectuos �n raporturile de serviciu;

p) sa execute, �n raport cu specificul obiectivului, bunurilor sau valorilor pazite, orice alte sarcini care i-au fost �ncredintate potrivit planului de paza.



Art. 27.-
Seful formatiei de paza, pe l�nga obligatiile prevazute la art. 26, are si urmatoarele atributii:

a) sa organizeze, sa conduca si sa controleze activitatea de paza, precum si modul de executare a serviciului de catre personalul din subordine;

b) sa informeze, de �ndata, conducerea unitatii si politia despre evenimentele privind activitatea de paza si sa tina evidenta acestora;

c) sa propuna conducerii unitatii masuri pentru perfectionarea activitatii de paza;

d) sa tina evidenta armamentului si a munitiei din dotarea personalului de paza, sa asigure pastrarea, �ntretinerea, depozitarea si folosirea acestora, potrivit legii;

e) sa execute programul de pregatire profesionala specifica a personalului de paza din subordine.



Art. 28.-
Personalul de paza este asimilat, pe timpul executarii serviciului, persoanelor care �ndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice.



CAPITOLUL V
Obligatiile conducatorilor de unitati



Art. 29.-
Conducatorii unitatilor prevazute la art. 1, �n care functioneaza sisteme de paza, au urmatoarele obligatii:

a) raspund de organizarea si functionarea pazei unitatilor, bunurilor si valorilor pe care le detin, cu orice titlu, aceste unitati;

b) analizeaza temeinic nevoile stricte de paza si stabilesc efectivele necesare, �n raport cu importanta, marimea si vulnerabilitatea unitatilor respective, specificul productiei si locul de dispunere a acestora;

c) asigura, pentru executarea serviciului de paza, selectionarea persoanelor cu profil moral corespunzator, cu aptitudini fizice si profesionale necesare acestei activitati;

d) iau masuri de instruire specifica a personalului de paza si controleaza modul cum acesta �si executa atributiile de serviciu;

e) asigura executarea amenajarilor si a instalatiilor necesare desfasurarii serviciului de paza, precum si introducerea, �ntretinerea si mentinerea �n stare de functionare a sistemelor tehnice de legatura, de paza si de alarma �mpotriva efractiei;

f) asigura echiparea personalului de paza cu uniforma si �nsemnele distinctive, �n conditiile legii;

g) asigura spatiile si amenajarile necesare pastrarii �n deplina siguranta a armamentului si a munitiei destinate serviciului de paza;

h) stabilesc reguli privind accesul si circulatia �n interiorul obiectivului pazit;

i) stabilesc responsabilitati pentru sefii compartimentelor de munca, �n ceea ce priveste paza si siguranta utilajelor si instalatiilor.

�ndeplinirea acestor sarcini se realizeaza cu sprijinul de specialitate al politiei.



CAPITOLUL VI
Atributiile organelor Ministerului de Interne



Art. 30.-
�n vederea asigurarii pazei si sigurantei obiectivelor, bunurilor si valorilor, organele Ministerului de Interne au urmatoarele atributii:

a) asigura paza cu efective de jandarmi a obiectivelor si a bunurilor stabilite prin hotar�re a Guvernului;

b) acorda sprijin de specialitate la organizarea pazei �n unitati si urmaresc executarea �ntocmai a masurilor stabilite prin planurile de paza;

c) avizeaza �ncadrarea personalului de paza si a celui care executa proiectul de instalare, instaleaza sau asigura �ntretinerea mijloacelor de alarma si de paza si retrag avizul c�nd el nu mai �ndeplineste conditiile prevazute de lege;

d) acorda asistenta �n activitatea de instruire a personalului de paza; asigura, �n mod gratuit, autoritatilor si institutiilor publice, precum si agentilor economici cu capital de stat, armamentul necesar dotarii personalului de paza; asigura, pe baza de contract de �nchiriere, dotarea cu armament a personalului de paza din celelalte unitati; conduc sedintele de tragere cu personalul de paza, �ncas�nd de la beneficiari contravaloarea munitiei folosite;

e) controleaza modul �n care se respecta dispozitiile legale cu privire la paza unitatilor, a bunurilor si a valorilor; stabilesc masurile ce urmeaza a fi luate, c�t si termenele �n care acestea trebuie �ndeplinite de catre conducatorul unitatii.



CAPITOLUL VII
Sisteme de alarma �mpotriva efractiei



Art. 31.-
�n cadrul masurilor de paza a obiectivelor, bunurilor si valorilor, conducatorii de unitati sunt obligati sa asigure numai folosirea sistemelor de alarma �mpotriva efractiei, care sunt certificate.

Certificarea sistemelor de alarma �mpotriva efractiei sau a componentelor acestora, produse �n tara sau importate, se face de catre un laborator de �ncercari pentru sistemele de alarma �mpotriva efractiei, autorizat si acreditat potrivit legii.



Art. 32.-
�n proiectele de executie a constructiilor destinate producerii, pastrarii sau detinerii unor bunuri ori valori importante sau a lucrarilor de modernizare, modificare si transformare a acestora trebuie sa se prevada instalarea sistemelor tehnice de paza si de alarma �mpotriva efractiilor.



Art. 33.-
Activitatea privind proiectarea, producerea, instalarea si �ntretinerea sistemelor de alarma �mpotriva efractiei sau a componentelor acestora se poate desfasura numai de persoanele fizice sau juridice autorizate de Inspectoratul General al Politiei.



Art. 34.-
Clasificarea sistemelor de alarma �mpotriva efractiei se face �n raport cu importanta bunurilor si valorilor ce urmeaza a fi aparate si cu categoria de importanta a constructiei, de catre societatile de asigurare.



CAPITOLUL VIII
Sanctiuni



Art. 35.-
Nerespectarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea civila, materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.



Art. 36.-
Constituie contraventii la prezenta lege urmatoarele fapte, daca nu sunt sav�rsite �n astfel de conditii �nc�t, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:

a) neluarea masurilor de organizare si functionare a pazei prevazute la art. 3, 4, 14, 15 si 16;

b) neluarea masurilor prevazute la art. 23 alin. 1, art. 24 alin. 1 si 2 si art. 25;

c) ne�ntocmirea planului de paza, conform art. 5, precum si ne�ndeplinirea sarcinilor prevazute �n acesta ori a masurilor stabilite de politie;

d) �ncadrarea sau mentinerea �n functie a personalului de paza, fara avizul politiei, prevazut la art. 20;

e) �ncalcarea de catre personalul de paza a obligatiilor prevazute la art. 26 si 27;

f) ne�ndeplinirea obligatiilor, de catre conducatorii unitatilor, prevazute la art. 29;

g) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. 1 si 2, art. 22, art. 33 si art. 43;

h) instalarea de sisteme tehnice de alarma �mpotriva efractiei sau componente ale acestora, cu �ncalcarea prevederilor art. 31 alin. 1 si art. 33.



Art. 37.-
Contraventiile prevazute la art. 36 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 500.000 lei la 2.500.000 lei, contraventiile prevazute la lit. g) si h);

b) cu amenda de la 100.000 lei la 500.000 lei, contraventiile prevazute la lit. a), b), c), d) si f);

c) cu amenda de la 10.000 lei la 50.000 lei, contraventia prevazuta la lit. e).



Art. 38.-
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac prin proces-verbal �ncheiat de politisti, precum si de primar si de �mputernicitii acestuia.



Art. 39.-
�mpotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face pl�ngere, �n termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria �n a carei raza teritoriala s-a sav�rsit contraventia.



Art. 40.-
Contraventiilor prevazute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.



CAPITOLUL IX
Dispozitii finale



Art. 41.-
Paza obiectivelor, a bunurilor si a valorilor apartin�nd componentelor sistemului national de aparare se asigura �n conformitate cu reglementarile stabilite �n cadrul acestor institutii.



Art. 42.-
Corpul gardienilor publici si societatile specializate de paza pot �nfiinta dispecerate de zona care sa semnaleze patrunderile prin efractie �n unitatile si la persoanele fizice la care sunt instalate sisteme de alarma.



Art. 43.-
Societatile specializate de paza, precum si persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de proiectare, producere, instalare si �ntretinere a sistemelor de alarma �mpotriva efractiei, �nfiintate p�na la aparitia prezentei legi, sunt obligate ca �n termen de 3 luni de la publicarea acesteia sa obtina autorizatiile prevazute la art. 21 si, respectiv, la art. 33.



Art. 44.-
Prezenta lege intra �n vigoare la 30 de zile de la data publicarii ei �n Monitorul Oficial al Rom�niei.

Pe aceeasi data Decretul nr. 477/1983 privind paza bunurilor, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.



Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor �n sedinta din 11 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Rom�niei.




PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

ADRIAN NASTASE

Aceasta lege a fost adoptata de Senat �n sedinta din 11 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Rom�niei. p.

PRESEDINTELE SENATULUI

DAN VASILIU
 


Go to top Sus Go to Top

border
Cauta in site
by IQIT Outsourcing Services
border
border border border